WikiGardenia

Pentru o informare corectă.

Unelte utilizator

Unelte site


retete_mastic_pomi

Rețete mastic pomi

Florea Lupescu în cartea „Altoirea pomilor“ spune așa:
Masticul 'la cald', cât și cel 'la rece' se compun din mai multe substanțe și anume:
-substanța care la temperatura obișnuită este solidă, dar care se înmoaie la încălzire sau este solubilă în alchool (sacâzul, rășina, smoala etc.);
-substanța plastică, care face ca masticul să nu se usuce și să nu crape (ceara, cerezin);
-substanța grasă, care are aproximativ același rol (seu, untură);
-substanța colorată (ocru) și o substanță saponifiantă (cenușa); acestea pot lipsi din unele rețete.

Pentru masticul la rece, în afară de substanțele menționate, se mai adaugă 15-20 % spirt, care este folosit ca solvent. Raportul în care se amestecă substanțele respective pentru prepararea amestecului este foarte diferit și ca urmare există mai multe rețete, din care prezentăm mai jos câteva.
Dintre acestea, cititorii pot alege pe cea mai potrivită, în funcție de substanțele pe care le au la îndemână.

Rețete pentru mastic la cald:
a) 750 g sacâz + 100 g ceară de albine + 140 g seu + 10 g ocru;
b) 750 g rășină + 50 g smoală + 50 ceresin + 50 g ceară de albine + 70 g cenușă fin cernută + 30 g ocru roșu;
c) 1250 g rășină + 250 g ceară + 250 g seu + 50 g ocru galben;
d) 750 g rășină + 250 g smoală sau parafină + 125 g seu + 125 g ocru;

Rețete pentru mastic la rece:
a) 750 g sacâz + 75 g seu + 75 g ceară de albine + 120 g spirt denaturat;
b) 830 g sacâz + 30 g seu + 15 g smoală + 25 g cenușă + 90 g spirt denaturat;
c) 400 g sacăz + 200 g ceară + 100 g seu + 90 g spirt denaturat;
d) 615 g rășină + 50 g smoală + 35 g seu + 40 g ceară + 35 g cenușă cernută fin + 35 g ocru + 170 g spirt denaturat.

Fiecare din rețetele la cald poate fi transformată în mastic la rece prin simpla adăugare a spirtului în proporție de 15-20 % din greutatea totală a amestecului. Pentru transformarea rețetelor de mastic la rece în mastic la cald nu se mai adaugă spirtul (alchool tehnic). Folosiți vase mult mai mari decât cantitatea din amestecuri pentru că el se umflă chiar dacă focul este domol.
ATENȚIE: Spirtul se adaugă doar după ce produsele au fost încălzite, omogenizate și masticul este în curs de răcire. Chiar înainte de al „îmbutelia“. NU adăugați spirtul ÎNAINTE sau ÎN TIMP ce masticul este pus pe foc. Se adaugă DOAR DUPĂ ce a fost luat de pe foc și amestecul este în procesul de răcire (50 grade). Se amestecă bine spirtul cu masticul și apoi se „îmbuteliază“ etanș. Rețeta pe care am scris-o mai sus e destul de simplu de făcut și am folosit-o de ani de zile la altoitul mărului, părului, cireșului și prunului. La răcire rămâne la consistența unei creme ce se poate întinde cu ajutorul unei spatule sau al degetului. A… uitam, are un miros minunat. Pentru protejarea rănilor provocate plantei cu ocazia altoirii, se utilizează masticul de altoire (ceară de altoit).
Există două tipuri de mastic: mastic la cald și mastic la rece.

Mastic la cald

Este un preparat care la temperatura ambiantă este în stare solidă, de aceea el trebuie încalzit înainte de utilizare. Încălzirea se face la locul altoirii, în “bain marin”, adică vasul cu mastic se introduce într-un căzănel cu apă fierbinte (în nici un caz nu se încălzește vasul cu mastic direct pe foc pentu că substanțele din compoziție sunt inflamabile). Masticul se aplică la temperatura de 40-45 grade când temperatura lui este suportabilă pentru pielea umană.

Rețeta I:
750g Sacâz (colofoniu)
100g Ceară de albine
140g Seu de vită
10g Ocru (pigment praf)

Rețeta a II-a:
1250g Rășină
250g Ceară de albine
250g Seu
50g Ocru

Rețeta a III-a:
600g Rășină
200g Parafină
100g Seu
100g Ocru

Rețeta a IV-a:
700g Smoală (Bitum)
150g Parafină
100g Ceară de albine
50g Ocru

Rețeta a V-a:
250g Rășină
350g Ceară de albine
¼ l Ulei de in
100g Ocru

Mastic la rece

Este un preparat care la temperatura ambiantă are consistența unei paste vâscoase care poate fi întinsă ușor pe rănile plantei. Prezintă avantajul că nu mai trebuie încălzit înainte de utilizare. Acest preparat conține alchool care se evaporă după aplicare și masticul se întărește. Masticul la rece se păstrează în vase închise ermetic pentru ca alchoolul să nu se evapore.

Rețeta I:
250g Smoală (Bitum)
250g Parafină
100g Seu
10g Ceară de albine
100g Ocru
140g Achool industrial

Rețeta a II-a:
1000g Rășină
1000g Ceară de albine
1000g Seu
50g Achool industrial

Rețeta a III-a:
750g Sacâz (colofoniu)
75g Seu
75g Ceară de albine
120g Achool industrial

Rețeta a IV-a:
830g Sacâz (colofoniu)
30g Seu
75g Ceară de albine
120g Achool industrial
15g Smoală (Bitum)
25g Cenușă
90g Achool industrial

Mod de preparare

La prepararea masticului se folosește un vas metalic potrivit ca mărime cu cantitea care urmează a fi pregătită. Prima dată se pun în vas substanțele grase care se topesc pe plită la foc domol, după ce acestea au devenit fluide de lasă puțin să se răcorească și apoi se adaugă celelalte componente amestecând bine pentru omogenizare. Dacă dorim să preparăm mastic la cald compoziția se lasă să se răcească apoi se taie în bucăți potrivite ca mărime și se ambalează în hartie. La utilizare masticul se va reîncălzi așa cum am mai spus. Dacă dorim să preparăm mastic la rece procedăm astfel: compoziția omgenizată se lasă să se răcească până la temperatura de 40-45 °C și adăugăm alchoolul. Se amestecă bine până se obține o masă omogenă, aceasta se pune în recipienți care se închid ermetic și se folosește ca atare. Eu am preparat mastic la rece după rețeta I acum 10 ani și mai am și acum. Îl folosesc atât la altoit dar și pentru protejarea rănilor apărute pe scoarța pomilor. Acum după atâta timp alchoolul s-a evaporat și masticul nu mai este ca o pastă, s-a solidificat. Am observat însă că dacă iau o bucățică de mastic și o frământ bine între degete se înmoaie ca o plastilină și poate fi utilizat fără a fi nevoie de reîncălzire.

retete_mastic_pomi.txt · Ultima modificare: 2017/02/18 23:21 de către wikiadmin